La Vest de Viena, la doar o oră de mers cu mașina, se află abația Melk. Se spune că este una dintre cele mai mari și mai frumoase ansambluri baroce din Europa. Sincer, multe alte lăcașuri de cult pe care le-am vizitat au un aspect mult mai auster. Clădirea, situată pe o stâncă cu vedere la Dunăre, între Salzburg și Viena, este încoronată de turnuri strălucitoare.
Istoria Abației Melk
Inițial, abația a fost construită în anul 996 cu scopul de a-i fi reședință lui Leopold I de Babenberg. Destinația ei s-a modificat în 1089, când Leopold al II-lea a dat palatul călugărilor benedictini. Aceștia l-au transformat într-o mănăstire fortificată. Urmând regulile stabilite de Sfântul Benedict, aceștia au încercat să pună în acțiune cuvintele ORA et LABORA et LEGE. Mai exact: să se roage, să lucreze și să învețe. Influența și reputația sa de centru de învățare și cultură s-au răspândit în toată Austria. După un incendiu devastator, care a avut loc în secolul al XVIII-lea, mănăstirea a fost reconstruită în stilul baroc pe care îl vedem astăzi.
Călugării benedictini, îmbrăcați în negru, încă se plimbă printre sculpturile din marmură și frescele de o frumusețe aparte. Aici a fost înființată și o școală monahală, ce numără acum peste 700 de cursanți.
O vizită a mănăstirii, cu sau fără ghid, include scara imperială, coridorul imperial, muzeul abației, sala de marmură, balconul, biblioteca, ce conține nenumărate manuscrise medievale. Se mai pot vizita și biserica mănăstirii, cu fresce deosebite, precum și o terasă panoramică.
Tur ghidat la Abația Melk
Noi am optat pentru un tur cu ghid în limba engleză, care a durat aproximativ o oră. Muzeul se află în fostele Camere Imperiale și, pe măsură ce treceam printre acestea, am putut vedea multe sculpturi, picturi și relicve. Turul nostru a continuat apoi prin Galeria Împăraților (Kaisergang), care se întinde pe o lungime de 198 m, decorată cu portrete regale austriece. Am ajuns și în Sala de Marmură (Marmorsaal), cu tavanul său alegoric și cu pilaștrii acoperiți cu marmură roșie. Apoi, am ieșit pe terasa mănăstirii, mai exact pe un balcon mare care leagă Sala de Marmură și Biblioteca. De aici, am avut vederi minunate asupra zonei înconjurătoare.
Ce ne-a plăcut cel mai mult la Abația Melk
Ulterior, am rătăcit prin Bibliotecă, care conține nu mai puțin de douăsprezece camere, pline ochi cu peste 80.000 de cărți și manuscrise. Punctul maxim al vizitei noastre a fost însă Biserica abației (Stiftskirche).
O reconstrucție completă a bisericii originale a fost făcută la începutul secolului al XVIII-lea. Lăcașul de cult dispune de un amvon sculptat, fresce italiene, ornamente aurite din stuc, un număr impresionant de ferestre și o cupolă uriașă, care trebuie neapărat admirată!
Nu uita să mă urmărești și pe Facebook și Instagram, unde postez destul de des.