Austria

În vizită la târgurile de Crăciun din Viena

Nu mai conta că era frig și că ne-au înghețat obrajii și nasul. Eram fericiți că eram la Viena.

Obiectivul nostru principal era să ajungem la cât mai multe târguri de Crăciun organizate aici. Dar era păcat să fim în capitala Austriei și să ne limităm la a vizita doar târgurile de Crăciun, decorate cu ramuri de brad, cu căsuțe din lemn, învăluite în parfum de măr copt și scorțișoară, de unde puteai să-ți cumperi un pahar cu vin fiert, o bucată de turtă dulce, un glob pictat manual sau decorațiuni din lemn.

Viena este o combinație armonioasă de vechi și monden, grandios și modern. Innere Stadt, artera în mare parte pietonală, este marcată de clădiri vechi și bogat decorate, care așteaptă parcă să fie trase-n poze. Așa că ne-am făcut un plan și am încercat, cât de cât, să ne ținem de el.


Primele obiective de pe lista noastră au fost cele două Palate Belvedere, construite la începutul secolului al XVIII-lea de arhitectul baroc Johann Lucas von Hildebrandt pentru a fi folosite ca reședință de vară a prințului Eugen de Savoy (1663-1736).

Astăzi, aici se găsește cea mai mare colecție de artă austriacă care datează din Evul Mediu până în prezent, completată de lucrările unor artiști internaționali, precum Claude Monet, Vincent van Gogh și Max Beckmann.

După ce am zăbovit aici vreo jumătate de zi, ne-am îndreptat spre Hundertwasserhaus și KunstHausWien. Dacă vrei să-ți faci poze la oricare dintre acestea două, înarmează-te cu răbdare. O să dai peste alți turiști dornici, la fel ca tine, să găsească unghiul perfect pentru o fotografie numai bună de postat pe Instagram și Facebook.

Apoi, ne-am oprit la târgul de Crăciun organizat în Karlsplaz. Pe lângă căsuțele unde se vindeau dulciuri, vin fiert și decorațiuni era și un țarc cu căprițe și oi, iar în fața bisericii Sfântul Carol era un spațiu generos plin cu…fân. Copiii analizau animalele, se dădeau în carusel și se jucau în fân. Ne-a plăcut tare mult atmosfera de acolo.

De aici, nu am plecat cu mâna goală. Ne-am astâmpărat foamea cu niște cartofi rumeniți pe plită, așa cum mâncam la bunici, în vacanțele de iarnă petrecute la ei.


În următoarea zi, am luat cu asalt obiectivele din centrul Vienei. De dimineață, ne-am aventurat într-o călătorie fascinantă la Muzeul de Istorie Naturală. De cum îi treci pragul, n-ai zice că te afli într-un muzeu, ci într-un palat. Muzeul cuprinde 39 de săli, pline cu exemplare împăiate și nu numai.

Pe lângă scheletele și rămășițele unor animale preistorice gigantice, aici poți vedea și insecte, pietre prețioase, meteoriți. Patrimoniul muzeului este mult mai bogat decât cel al Muzeului de Istorie Naturală din București, dar nici nu are cum să fie altfel, căci cele mai vechi colecții de artefacte din muzeul din Viena au fost adunate cu peste 250 de ani în urmă.


După ce am admirat Palatul Hofburg, ne-am oprit la Biblioteca Națională a Austriei. Aceasta deține manuscrise, papirusuri, hărți, portrete, autoportrete, postere, cărți vechi și rare. Să nu uităm și de globurile venețiene, fiecare de un metru diametru. Iar interiorul ne-a depășit așteptările. Sala are o lungime de aproximativ 80 de metri și o înălțime de 20 de metri și este încoronată de o cupolă decorată cu fresce minunate.

Peste 200.000 de volume sunt expuse aici, printre care și biblioteca cuprinzătoare a prințului Eugen din Savoy, precum și una dintre cele mai mari colecții ale scrierilor lui Martin Luther din perioada Reformei Protestante.

Ne-am continuat traseul și am bifat și poza din fața magazinului Popp & Kretschmer, atât de cunoscută, și cea de pe treptele Muzeului Albertina, cu vedere spre Opera din Viena. Apoi, ne-am îndreptat spre Stephansplatz.

Am admirat Stephansdom, catedrala din Viena, și ne-am pierdut printre căsuțele minunat decorate, amplasate chiar în piață. Catedrala Sfântul Ștefan se află pe ruinele a două biserici și, datorită acoperișului său din țigle multi-colorate, se numără printre simbolurile cele mai cunoscute ale orașului.

Următoarea oprire a fost un alt târg de Crăciun, cel din Rathausplatz (adică la Primărie), unde se vindeau ca pâinea caldă vată de zahăr, castane prăjite, „wursts” (cârnați tradiționali),  borcane cu murături, globulețe, lumânări și jucării din lemn.


Abia în ultima zi de concediu ne-am dus la vestitul Palat Schönbrunn, unde pe vremuri locuiau Maria Tereza, Împăratul Franz Josef, Împărăteasa Elisabeta. Ne-am nimerit într-o zi foarte ploioasă și rece, așa că nu am zăbovit prea mult prin grădinile palatului, ci am vizitat încăperile fastuoase ale palatului.

Este sigurul obiectiv pentru care ne-am cumpărat din vreme biletele de intrare. Am optat pentru turul imperial, care presupune vizitarea celor 41 de camere deschise publicului. Acesta durează între 45-60 de minute, iar în prețul biletului este inclus și ghidul audio, care se găsește și în limba română.

Față de ocaziile trecute în care am vizitat palatul, acum parcă a trecut mai repede timpul. Poate pentru că mica noastră Melania dormea nestingherită în sistem sau poate pentru că deja știam la ce să ne așteptăm.

În orice caz, am plecat plouați și înfrigurați către cazare, unde am picat lați de somn toți trei, după care ne-am pregătit bagajele pentru întoarcerea acasă.

Standard

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *