Pierduți în vacanță

Ne-am petrecut weekendul de 1 iunie cu micuța noastră Melania la o pensiune numită Limanul Resort din Delta Dunării. E tocmai în Chilia Veche, unde o simplă privire aruncată peste Dunăre te duce în Ucraina.

Ziua Copilului a fost prilej de călătorie pentru noi. Așa că ne-am făcut bagajele și am pornit către Est cu destinația Chilia Veche. Este o comună liniștită din județul Tulcea.

Drumul

Am ales ruta București – Slobozia – Tulcea – Chilia Veche cu mașina. Dar poți ajunge și cu barca pe Dunăre dacă vrei asta.

După ce am trecut cu bacul din Tulcea către Tudor Vladimirescu (programul bacului, aici), am dat de un drum neasfaltat și foarte neprietenos cu mașina, care ne-a limitat viteza foarte mult. De fapt, am parcurs cei 73 de kilometri în aproape două ore cu o Dacia Duster.

Din fericire, micuța noastră Melania nu a avut nici o problemă cu tremuratul continuu al mașinii. A tras chiar și un pui de somn, atât la dus, cât și la întors.

Mai rău a fost la întoarcere, când am făcut pană din cauza unui pod din care ieșeau bucăți de fier beton la tot pasul. La dus am avut noroc, dar la întors s-a terminat doza de baftă.

Cazarea și mâncarea

Limanul Resort are 12 camere duble (câte patru într-o căsuță cu etaj), piscină, restaurant și un mic loc de joacă pentru copii. Ai la dispoziție câteva biciclete cu care te poți plimba gratis. Iar pentru 100 de lei de persoană poți să faci o plimbare cu barca pe Dunăre.

Arată bine, e curat și îngrijit, însă nu te aștepta la podele cu parchet laminat sau lumini care se aprind automat. N-o să găsești așa ceva aici. În schimb, e multă liniște și intimitate. Iar oamenii care se ocupă de bunul mers al lucrurilor sunt primitori și prietenoși.

Cât despre mâncare, micul dejun a fost ok, deși mi-ar fi plăcut să fie ceva mai variat (au fost aceleași produse în fiecare dimineață). Prânzul și cina au fost foarte bune.

E un local cu specific pescăresc, dar la fiecare masă (în afară de mic dejun) ai de ales între pește, carne (de porc, de pui sau de vită, în funcție de meniul zilei) sau variantă vegetariană. Noi am mers pe pește de fiecare dată și n-am regretat.

La capitolul băuturi, iți iei singur din frigider ce vrei și apoi notezi pe o fișă ce ai consumat. La finalul sejurului se calculează totalul.

Ai la dispoziție două-trei branduri de bere, două-trei sortimente de suc și niște vinuri. Poți să alegi și vinul casei – plăcut la gust și potrivit pentru mâncărurile cu pește. Una peste alta, e o selecție potrivită de băuturi.

Pentru Melania, am avut mâncare preparată de acasă, în borcane sterilizate pe care le-am transportat într-o ladă frigorifică. La pensiune le-am pus într-un frigider din bucătăria restaurantului. În camere nu sunt frigidere.

Este și Wi-Fi la Limanul, dar ai semnal doar la terasă și restaurant, iar vitezele de transfer sunt mici. Dacă ai nevoie de net de mare viteză, nu e o variantă bună. În schimb, Orange are semnal 4G bun.Telekom, Vodafone și Digi Mobil stau mai prost la capitolul ăsta, în special când ești în cameră.

Plimbarea cu barca

Așa cum am scris mai sus, plimbarea cu canotca pe Dunăre e 100 de lei de persoană. Durează undeva între trei și șase ore, în funcție de rută. E bine de știut, însă, că prețul de 100 de lei e valabil atâta vreme cât sunt patru persoane în barcă. Altfel spus, poți să mergi și singur, dar o să te coste 400 de lei dacă alegi asta.

În cazul nostru, am mers vreo patru ore și am văzut patru-cinci specii de păsări în total, ceea ce a fost cam dezamăgitor. Nu știu, poate am avut noi ghinion sau nu am fost în perioada potrivită. În orice caz, a devenit plictisitor după două ore. Dar, din nou, experiența noastră s-ar putea să fie excepția de la regulă.

Cât am cheltuit

Cazarea a costat în jur de 950 de lei pentru trei nopți într-o cameră dublă. Micul dejun nu e inclus în preț, dar nu e ca și cum ai avea multe restaurante în Chilia Veche. Așa că se adaugă 30 de lei de persoană pe zi pentru asta. Prânzul și cina costă 50 de lei de persoană fiecare. Băuturile nu sunt nici ele incluse, iar prețurile sunt mari pentru o pensiune rurală (9 lei pentru o bere bună, de exemplu).

În total – cu cazare, mâncare, băuturi, plimbare cu barca, bac, carburant, vulcanizare (pentru reparația anvelopei) și taxele de trecere a podului de la Giurgeni-Vadu Oii – am cheltuit 1.850 de lei.

Știam că va fi scump și așa a fost, deci n-am avut surprize aici.

Una peste alta, a fost un concediu plăcut, iar fetița noastră s-a simțit bine și a mâncat mai bine ca oricând. Drumul a fost cam obositor, mai ales la întoarcere, când am făcut pană și am așteptat vreo jumătate de oră în coadă la trecerea de cale ferată din Drajna Nouă. Până la urmă am ajuns acasă, am comandat o pizza și ne-am odihnit, gândindu-ne la următoarea destinație.

Nu uita să mă urmărești și pe Facebook și Instagram, unde postez destul de des.