N-am mai dat niciunde de un vânt așa puternic și aspru cum am simțit când am vizitat Capul Kaliakra, în Bulgaria. Mai că era să-mi arunce pălăria în marea gălăgioasă, care se izbea cu putere de stânci.
Te costă trei leva să vizitezi Capul Kaliakra, în Bulgaria. Mașina ți-o poți lăsa chiar la intrarea în arealul natural. Până să ajungi să privești ruinele, dai nas în nas cu tot felul de obiecte expuse pe tarabe, care stau în bătaia soarelui.
Cu copilul în brațe și cu o mână ținându-mi pălăria, am mers preț de câteva zeci de minute pe fâșia asta de pământ. Aceasta se întinde vreo doi kilometri în Marea Neagră. Nu e un drum drept, așa că te sfătuiesc să porți încălțări comode.
Grecii sunt printre primii care au populat zona, numind-o „Kali Akra”, adică pământ ocrotitor. Zona este învăluită și de legende. Se spune că, pentru a nu se lăsa prinse de turci, 40 de fecioare s-au aruncat în apele agitate ale Mării Negre.
Cândva refugiu important, azi din cetatea medievală Kaliakra nu au mai rămas în picioare decât unele ziduri de piatră. Mai găsești și o poartă boltită înaltă de doi metri. Cu cât avansezi, dai de o zonă militară, unde accesul este interzis, de un restaurant și un muzeu cu monede.
Limba de pământ se află la o înălțime de 60 de metri. Iar de aici de sus poți să admiri marea în toată splendoarea. Se spune că doar în acest loc ea capătă o nuanță albastră-verzuie, cum în nicio altă parte nu se mai întâmplă.
Nu uita să mă urmărești și pe Facebook și Instagram, unde postez destul de des.
